Cafeaua a devenit un aspect banal al zilelor noastre, insa prezenta ei ne trezeste intotdeauna simturile si reuseste sa ne suprinda cu cate o reteta noua.
Iubesc diminetile cu aroma de cafea. Diminetile noastre de ragaz, de giugiuleli si soapte, diminetile de vara cu umeri goi . Mi-a ramas bine intiparit in minte gustul primei noastre cafele de dupa prima noastra noapte petrecuta impreuna.
Iubesc cafeaua pentru ca momentele magice din viata mea au fost marcate de aburii acestei licori negre cu aroma catifelata. Multe prietenii au inceput sub pretextul unei invitatii la cafea si multe povesti s-au scris in zatul negru de pe fundul cestii.
Imi amintesc cum in ultimul an de liceu ne petreceam diminetile la o cafea si incercam visatori si tematori sa ne imaginam viitorul , sa ne facem planuri de atac si sa ne juram prietenie vesnica. In primul an de studentie tot in jurul unui ibric cu cafea incercam emotionati sa ne cunoastem si sa legam prietenii .
In ciuda banalitatii , cafeaua poate fi arta , o arta dulce amaruie ce se pierde pe buze si trezeste simturi.
Daca ambrozia e licoarea zeilor, cafeaua e licoarea pamantenilor.
Cate povesti,cate istorii si cate taine s-au spus la o cafea! Cate prietenii si cate idile au inceput la o cafea!
RăspundețiȘtergerePretext bun de a ne gasi linistea sau de a ne ravasi
gandurile.
Cafeaua ne trezeste simturile in fiecare dimineata si ne da prilejul sa ne gandim la lucrurile bune ale zilei ce sta sa inceapa. Cafeaua ne ajuta sa scurtam noptile ce vin cu prilej de iubire...
Cafeaua e tandretea cootidiana atunci cand suntem singuri...