Nicaieri nu e ca acasa

             Acasa unde e cald si bine;  poate e un cliseu pentru unii , dar asa e acasa, cald si bine. Acasa poate sa fie casa parintilor, casa bunicilor sau garsoniera unde stai in chirie. Cand esti invitat undeva si esti indemnat sa te simti ca acasa, cel mai mult conteaza daca gazda reuseste sa te faca sa te simti asa. Sunt doua locuinte unde ma simt intradevar ca acasa. In casa prietenului meu cel mai bun , pentru ca de cate ori ma duc acolo, mama lui imi arata ca se bucura cu adevarat ca ma vede, ma imbratiseaza si ma intreaba ce mai fac. Si nu ma intreaba doar pentru ca asa e formal si politicos ci  pentru ca vrea sa stie sincer ce mai fac , ma asculta mereu si imi zambeste sincer.
            Al doilea loc unde ma simt ca acasa, e in casa prietenei mele cele mai bune, pentru ca are norocul sa faca parte dintr-o familie unita si puternica si de fiecare data cand merg la ea ma molipseste si pe mine cu linistea, echilibrul si dragostea familiei ei .
           Sunt convinsa ca fiecare dintre noi avem un loc pe care il numim "acasa" , un loc unde ne incarcam bateriile trupeste si sufleteste, un loc care ne da pur si simplu o stare de bine , unde miroase intr-un anume fel , unde mancam cea mai buna placinta , cel mai grozav cozonac sau orez cu lapte.
           De  ceva vreme nu ma mai simt ca acasa. Chiar daca sunt inconjurata de dragoste, simt ca nu acolo e locul meu . Cand sunt acasa imi e greu sa plec si sa ma despart de locul in care ma simt protejata si fericita. Acum as pleca oriunde si nu m-as uita nici o clipa inapoi. Acasa am amintiri, acasa pragul usii imi arata in fiecare zi evolutia mea in centimetri, acasa nu  imi e frica de intuneric, acasa ma pot intoarce oricand.
    
Voi unde va simtiti acasa?